vineri, 24 aprilie 2009

Fragment din ceva al meu


Dai vina pe Dumnezeu cand ti se intampla ceva rau, sau macar spui de ce Doamne eu, dar nu te framanta constiinta pentru toate pacatele tale niciodata. Nimic pe aceasta lume nu este fara sens. Toate au o legatura, un element ce te face sa ti se furnice pielea atunci cand il observi si usor smerit , facundu-ti cruce cu limba in gura spui cu ochii bulbucati de uimire si revelatie: Mare esti tu Doamne. Zambesc ironic si imi spun: macar a constatat, e totusi si ceva si acest lucru.

E ca si cu semnul crucii. Imi este rusine de fiecare data cand trec pe langa un lacas ca nu imi fac cruce si jumatate din populatia de langa mine isi face, uneori imi fac si eu cruce. Dar in asta sta credinta mea, intr-un gest reflex? Cati dintre noi constientizeaza semnul crucii? il facem din modestie, smerenie ce abunda asupra noastra pentru o secunda si apoi aruncam o injuratura de toti sfintii la 5 secunde, de se cutremura altarul bisericii. Dar nu e frumos asa, de ce sunt eu acum carcotas...nu imi este in fire sa scuip venin si presimt ca acum am mai mult in mine... Gandul de a face rau al unora ma sperie, cleptomani si sadici, robotizati si neintelegatori, incapatanati si toate caracteristicile astea stau sub semnul : asa sunt eu, ce sa fac, sunt scavul personalitatii mele. Dar te rog personalitatea ti-o faci singur...prin comportament, adaptari...Deja exagerez...( oare?)

Un comentariu:

  1. vad ca ai abandonat blogul...nu e prea frumos...de ce nu mai scrii?...daca ai talent si nu il folosesti, acesta se pierde...

    RăspundețiȘtergere